Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta şi Asociaţia ”Ivan Patzaichin – Mila 23” au organizat dezbaterea cu tema ”Antreprenoriat rural în Delta Dunării: oportunităţi şi ameninţări”, eveniment care face parte din manifesitările prilejuite de prima ediţie a Festivalului Internaţional al Bărcilor cu Vâsle ”Rowmania”, desfăşurat la Tulcea în perioada 2-4 septembrie.
La dezbatere au participat în principal reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale care activează în domeniile protecția mediului și conservarea biodiversității, dezvoltare comunitară și economie socială, ecoturism, dar și mici antreprenori locali și reprezentanți ai Primăriei Tulcea. Evenimentul a avut loc sâmbătă, 3 septembrie, la Tulcea, în cadrul Festivalului ”Rowmania”.
”Încă de la înființarea Asociației noastre am dorit să apelăm la toți cei implicați în proiecte pentru Delta Dunării și care vor să facă ceva aici. Chiar dacă eu sunt un novice în domeniul antreprenoriatului, vreau să cred că sunt un liant în această comunitate, iar împreună vom reuși. Tulcea este poarta către Deltă și de aici trebuie să începem”, a declarat Ivan Patzaichin, președintele Asociației “Ivan Patzaichin – Mila 23”.
”Trebuie să convingem localnicii că pot câștiga mai mulți bani din antreprenoriat, valorificând propriile tradiții în mod sustenabil, decât din munca la cherhanaua altuia, pescăria braconierului sau în agricultura intensivă, interzisă din zonele renaturabile. Există exemple de succes care nu se văd la televizor… De aceea, implicarea lui Ivan Patzaichin și inițiativa lui Doru Frolu de a reinventa sportul și ecoturismul în centre administrate de localnici sub îndrumarea ONG-urilor, cu foarte personala canotcă „by Patzaichin”, se alătură arsenalului nostru de proiecte concrete (ateliere meșteșugărești, așezăminte culturale, ecoturismul cu lotca cu velă) menite a salva Dunărea și Delta cu tot cu locuitorii ei, prin fapte concrete, nu cu teme pe hârtie făcute pe genunchi pentru o notă de trecere acordată de la Bruxelles”, a arătat Liviu Mihaiu, președintele Salvați Delta.
În cadrul dezbaterii s-a subliniat că lipsa unei strategii eficiente pentru turismul haotic practicat în Delta Dunării afectează locuitorii, turiștii, dar mai ales patrimoniul natural inestimabil al zonei. Turismul în șalupe de viteză, care se practică acum în Delta Dunării, stresează și alungă păsările, aduce grave prejudicii naturii, venituri nesemnificative pentru localnici și insatisfacții turiștilor. Turismul lent înseamnă mărirea timpului de vizitare la cel puțin trei zile, investirea banilor în produsele și resursele locale, mai puține noxe folosind bărci fără motor (canotca, parusul, canoea, lotca) sau ambarcațiuni cu motoare mici și silențioase.
Participanții au evidențiat faptul că valorificarea meșteșugurilor tradiționale, a tradițiilor deltaice, a unicei bucătarii de pește sau a patrimoniului istoric imens (de peste 40 de situri istorice pe teritoriul județului Tulcea), pensiunile agroturistice, plimbările pe lacuri și canale sunt câteva exemple de inițiative antreprenoriale prietenoase cu natura, ale localnicilor din Delta Dunării, însă aceștia au nevoie de suport și simplificare administrativă. Deși poveștile de succes nu lipsesc, este important pentru un antreprenor să-și poată continua afacerea și după ce perioada de finanțare a proiectul s-a terminat. O zonă defavorizată din punct de vedere economic, precum Delta Dunării, are nevoie de proiecte de dezvoltare comunitară specifice, inspirate din experiența altor comunități, care apoi să devină modele de bună practică pentru zone similare.
Obiectivele de interes turistic din Delta Dunării pot fi conectate cu cele de pe întreg teritoriul județului Tulcea și ar trebui promovate ca atare. Culturile viticole, dar și siturile arheologice Munții Măcin sunt doar un exemplu în acest sens.
Participanții și-au propus înființarea unei platforme de dialog în vederea permanentizării schimbului de experientă și a colaborării în proiecte care au ca scop dezvoltarea durabilă a Deltei Dunării.
