Carasul (Carassius Auratus Gibelio) este cel mai cunoscut și raspandit pește de apa dulce din Romania.
Coloratia solzilor lui depinde de apa in care traieste. In apele maloase solzii lui bat spre culoarea neagra, in apele bogate in vegetatie bate spre verde, iar in cele limpezi culoarea carasului este auriu-maronie. Forma capului este asemanatoare cu cea a crapului, lipsindu-i insa mustatile, iar forma gurii este obtuza, cu buze subtiri.
Corpul carasului este asemanator in mare parte cu al Caracudei (Carassius carassius), dar mai putin inalt si mai lunguiet. Corpul este acoperit cu solzi cicloizi mari si grosi La jumatatea primei radii din inotatoarea dorsala se disting 10-11 zimti mici, spre deo sebire de Caracuda care are 20 – 25. Aceeasi radie din inotatoarea caudala este prevazuta cu 13-14 zimti. Asemenea crapului corpul carasilor care traiesc in ape statatoare, este mai scurt decat al celor din apele curgatoare.
Carasul poate trai in ape foarte sarace in oxigen, intre niște limite ale PH-ului, pe care putini pești le suporta. Este un pește care rezista și scos din apa, mai multe ore, mai ales daca este invelit intr-o carpa uda, pentru a nu i se usca solzii.
Carasul necesita foarte putin oxigen dizolvat in apa. Rezista si la incalzirea excesiva a apei, dupa unele observatii chiar la o temperatura de 40 grade C a apei, in care se gaseste o cantitate minima de oxigen.
Reproducerea se realizeaza primavara, aprilie-mai, cand apa atinge temperaturi de 8-10 grade. Depunerea icrelor dureaza pana la sfarșitul verii. De la o femela de 4-5 ani se pot obtine pana la 15.000 de puieti. Carasul ajunge la maturitate sexuala la varsta de 3 ani.
La aceasta specie toate exemplarele peste 2-3 ani sunt femele, deoarece masculii, dupa aceasta perioada sufera de fenomenul numit ginogeneza, adica transformarea lor in femele. Acest fenomen a fost descries prima data la pestele nord-american Molliensia (pestele Moli/Molie de acvariu) din ordinal Cyprinodontiformes, in lucrarea lui C. Hubbs “Aparent parthenogenesis in nature, inform of hybrid origin”.
In lucrarea “ Experiente asupra ginogenezei la carasul argintiu”, C. A.Golovinskaia si D. D. Romasov au dovedit experimental ca femela carasului argintiu se incruciseaza cu crapul, cu caracuda si carasul auriu, descendentii fiind doar female de caras argintiu. In acest caz se presupune ca spermatozoizii au numai un rol de “stimulent” asupra diviziunii, insa contopirea in ou a nucleului femelei cu cel al masculului nu are loc.
In vederea sporirii productiei piscicole in crescatoriile de crap, pentru folosirea completa a biomasei din apa si de fund sunt introduce diferite specii de pesti pajnici si rapitori. Carasul reprezinta unul dintre cei mai prolifici pesti in acvacultura in special alaturi de crap, caruia ii sporeste rata de crestere, la randu-i avand o rata de crestere destul de rapida ocupand pe buna dreptate locul al doilea din punct de vedere piscicol. Dezvoltarea carasului in crescatoriile amenajate, este de 250 g ( la varsta de 30 luni, cu suplimentare de hrana ), fata de 160 g in apele salbatice.
Carasul argintiu se deosebeste de crap prin felul lui de alimentare, nefacandu-i concurenta la hrana, cum gresit se mentioneaza in alte descrieri, in special in iazurile si elesteele care sunt bogate in fitoplancton si unde se aplica alimentatia suplimentara. Spinii branhiali in numar de 39- 52 ne indica o buna folosire a hranei naturale in special a fitoplanctonului. Hrana principala a carasului, chiar si la varsta de 2 ani, o formeaza planctonul ( Alona, Bosmina, Daphnia, Cyclops) si in proportie mai redusa larvele de tantari si chironomide.
Carnea carasului argintiu este foarte gustoasa, unii preferand-o in detrimental crapului, avand si o compozitie chimica superioara. 1 kilogram de caras argintiu contine 1189 calorii, fata de 810 calorii la caracuda si 1103 la crap.
Nu se hraneste in conditiile cresterii bruste sau scaderii bruste a nivelului apei sau a presiunii atmosferice.
Lungimea cea mai des intalnita este de 10-30 cm, iar greutatea medie de 100-250 g. Poate creste insa si pana la 50 cm, atingand o greutate de 1-1,5 kg, dar exemplarele mai mari sint extrem de rare. Au fost totusi pescuite si exemplare de 3 kg in Delta Dunarii.
Lungimea minima admisa a carasului ce poate fi retinut dupa capturare este de 15 cm.
Recordul mondial pentru aceasta specie a fost stabilit in 2009 de catre Jan Zablocki in Germania pe Raul Kochersi a masurat 58 centimetri si o greutate de 4.84 kg, sursa fishing-worldrecords.com
