Ora 4.30, trecute fix. Bucuresti. Cip ajunge la mine acasa si imi da semnalul sa cobor. Finut, cu toata recuzita de talangi, claxoane, goarne de stadion … – chestii de genul “sa nu deranjam vecinii”. Incarcam bagajele mele si plecam sa il luam si pe Biluta care deja facuse sant in asfaltul din fata blocului.
Ora 5, dimineata. Suntem deja in afara Bucurestiului si gonim spre visurile doldora de salai grasi…
Sutele de kilometri par mai lungi ca oricand acum in iarna cand ziua este asa de scurta. Odata ajunsi in “zona”, Biluta il suna pe “ghidul local” Vlad, si el pescar inrait de spinning, care urmeaza sa ne fie calauza in aceasta noua aventura.
Ora 7.30 – 7.45. Ne salutam scurt si cu Biluta, basculat in masina “ghidului”, si pornim la drum. Dupa 20 – 30 km ajungem la o balastiera superba unde in 5 minute toti patru eram deja cu lansetele in apa. Incepem sa pipaim locurile si constatam ca apa, la 40 de metri de mal, este cam de 6-8 metri, cu un curent destul de puternic. Venind spre mal are o coama de nisip dupa care urmeaza alt senal. Langa mal, din canalul respectiv, urca un perete de huma captusit cu pietris pana afara din apa. Primele 2 ore trec greu din cauza frigului amplificat de vant care ne obliga sa “aburim” inelele la fiecare 4-5 lanseuri. Deodata auzim un strigat din directia unde stiam ca disparuse ultima data Cip. Uit de durerile de coloana si de multele kilograme in plus si o zbughesc spre el sprinten ca o gazela impala urmarita de gheparzi. Cand mai aveam 10-15 metri il vad pe Ciprian ca iese de sub un mal abrupt cu o bestie de salau de 3,5-4 kg. Incep discutiile si ochii tuturor cauta pe ascuns sa vada jigul si shadul castigator.
Clar este un shad de 12 cm, chartreuse cu gliter, pe un jig de 21 grame. In 2 minute constat ca toata lumea pescuia cu acelasi jig si cu acelasi shad. Ma bag cativa metri mai in aval de Ciprian si cam la al patrulea lanseu in anafor simt o ciupitura slaba in fir. Intepatura scurta A’LA VIJELIE face varga sa se incovoaie si sa imi dea de veste ca la capatul liniei cineva da din cap nemultumit. Drilul este destul de scurt si cu ajutorul lui Cip scot pe mal un salau de 2,5kg. “Bun si asta” zic eu si il parchez alaturi de celalalt salau. Timpul trece cu repeziciune si nu mai avem nici o trasatura, salaii…. asteapta sa plecam probabil.
Ora 13. Ceasul rau pentru salau. Decidem sa plecam sa cautam alte locuri, la cativa kilometri in amonte. Vedem un loc superb, cu apa foarte adanca si cu o multime de obstacole de tot felul, de la pietre mari la copaci cazuti in apa care are pana la 8 metri lejer. Dam aproape o ora toti patru fara niciun rezultat dupa care decidem sa o luam la picior. Alti kilometri, alte locuri fara niciun rezultat, in afara frumuseatii locurilor si o fatare de mioara on-line. Decidem sa ne intoarcem la locul unde prinsesem dimineata salai. Ajungem sub amenintarea ceasului care se grabea “fara rost” si incepem iar pescuitul – ce-i drept, cu un mic avantaj, acum stiam oarecum locurile dupa pipaiala de dimineata. Ne dispersam si incepem sa pescuim.
Gasesc un loc intersant cu doua canale de-a lungul malului si o cadere brusca cam la 5 metri de mal. Imi dau seama ca aceasta cadere are “puterea” sa ascunda ce imi doresc eu – anume salaii mari, si ca nu mai am de facut decat sa o controlez la centimetru pentru a avea rezultate. La a “N”- a lansare vad pe fir o muscatura puternica. Șocat intep scurt si varga se blocheaza de parca ar fi fost agatata, dar asta numai pentru cateva fractiuni de secunda, dupa care o ia ostaseste la pas de defilare spre amonte, scuturand rar si apasat din cap…
Dupa “negarile” lui imi dau seama ca am de-a face cu un salau destul de mare. Il strig pe Biluta si pe Vlad dar acestia sunt mult prea departe sa poata ajunge la mine in timp util. Caut cu privirea un loc sa pot sa cobor la apa si il vad la circa 10 metri de mine. Malul, cu toate ca era inalt de 3-4metri si destul de instabil, il cobor sprinten ca o gazela. Ajung la apa unde “cineva” se ratoia la mine cu niste dinti superbi. Drilul mai dureaza circa 2-3 minute dupa care il apuc de sub opercul si il scot pe mal.
Urmeaza fazele standard, poze, intrebari: La ce? Cu ce? In ce fel?… Ii chem langa mine pe Vlad si Biluta si le predau “geografia” locului si miscarea castigatoare. Minutele trec cu repeziciune fara sa se mai intample ceva Ma duc sa caut alt loc in amonte cu cateva sute de metri, cu Vlad pe urmele mele, doar doar de s-o lipii “ceva” stiinta si de lanseta lui … In timpul deplasarii il intreb unde este locul unde agata cel mai tare iar acesta imi arata un loc nu departe de zona unde ne aflam. Ne ducem amandoi sa dam in acel loc si in timp ce il tineam de vorba despre pescuit si superstitiile legate de … bafta, fir intins, cacat in traista, sau pe bat, il vad ca inteapa scurt si lansetuta lui de junior se incarca pana la refuz. Urmeaza un dril scurt si ii scot pe mal un salau de 3 kg. Poze! Este ora sa plecam acasa si ne cam grabim ca avem de parcurs peste 250 km. Ajunge si Cip la masina, trist ca a mai avut un “infractor” mare in varga, dar care din pacate a reusit sa evadeze. Strangem lansetele si plecam spre casa cu gandul la salaii cei mari, multumiti de prima noastra iesire intr-un “taram nou”, dar cu mari resurse pe viitor.
Restul e poveste.
