Incoltirea porumbului

Moderator: florentiniuga

Scrie răspuns
Avatar utilizator
mini_mic
site team
site team
Mesaje: 412
Membru din: 21 Noi 2007, 23:04
Localitate: Craiova

Incoltirea porumbului

Mesaj de mini_mic » 25 Iul 2008, 11:47

Daca stie cineva o metoda buna de incoltit porumbu cat mai repede. Eu stiu ca se lasa in apa si la lumina, dar sa nu fie scaldat ci doar sa fie umezit. Asadar cine stie agricultura sa ma ajute :lol: :lol: . Ma intereseaza si cam in cat timp incolteste etc.

Avatar utilizator
OXY666666
membru activ
membru activ
Mesaje: 69
Membru din: 09 Dec 2007, 17:34
Localitate: ORADEA

Re: Incoltirea porumbului

Mesaj de OXY666666 » 25 Iul 2008, 16:20

...incearca pe vata minerala imbibata cu apa...Fire intinse.

Avatar utilizator
costelino
senior
senior
Mesaje: 488
Membru din: 05 Iul 2008, 15:35
Localitate: Aproape de Buc.

Re: Incoltirea porumbului

Mesaj de costelino » 26 Iul 2008, 17:23

Daca nu sunt indiscret,ce faci cu el?
Vreo reteta a ta?

Avatar utilizator
mini_mic
site team
site team
Mesaje: 412
Membru din: 21 Noi 2007, 23:04
Localitate: Craiova

Re: Incoltirea porumbului

Mesaj de mini_mic » 27 Iul 2008, 18:57

costelino scrie:Daca nu sunt indiscret,ce faci cu el?
Vreo reteta a ta?
Nu esti deloc. Vreau sa momesc cu el cteno

Avatar utilizator
laeucigasul
utilizator
utilizator
Mesaje: 47
Membru din: 19 Aug 2008, 19:01
Localitate: Medgidia

Re: Incoltirea porumbului

Mesaj de laeucigasul » 02 Sep 2008, 17:23

mini_mic scrie:Daca stie cineva o metoda buna de incoltit porumbu cat mai repede. Eu stiu ca se lasa in apa si la lumina, dar sa nu fie scaldat ci doar sa fie umezit. Asadar cine stie agricultura sa ma ajute :lol: :lol: . Ma intereseaza si cam in cat timp incolteste etc.
E buna ideea cu vata minerala, pui porumbul si vata minerala o pui pe o tava cu apa. Apoi la lumina. In max 5 zile incepe germinarea...Dar la ce foloseste?
Visele smulg gratii!

Avatar utilizator
iulian petre
Veteran
Veteran
Mesaje: 1392
Membru din: 10 Feb 2008, 02:19
Localitate: BUCURESTI/zona Pantelimon
Contact:

Re: Incoltirea porumbului

Mesaj de iulian petre » 02 Sep 2008, 21:57

mini_mic scrie:
costelino scrie:Daca nu sunt indiscret,ce faci cu el?
Vreo reteta a ta?
Nu esti deloc. Vreau sa momesc cu el cteno
-------------------------------


mai bine incearca cu grau incoltit.....

Avatar utilizator
ceangau alexandru
membru activ
membru activ
Mesaje: 76
Membru din: 18 Dec 2007, 17:50
Localitate: sfantu gheorghe

Re: Incoltirea porumbului

Mesaj de ceangau alexandru » 08 Sep 2008, 21:42

porumbul..inmuiat 8-10 ore timp de germinare 2-3 zile..graul..10-12 ore inmuiere. germinare .2-4 zile..naut 10-12 ore inmuiere.germinare..3 zile ..hrisca 4-6 ore inmuiere..2-3 zile germinare..mazare..10-12 ore inmuiere ..3 zile germinare..dupa inmuiere intinse pe o folie si acoperite tot cu o folie si treb tinute la sore...atentie semintele sa nu fie tratete termic...adio germinare...sanatate.!!!

Avatar utilizator
florentiniuga
Master Admin
Master Admin
Mesaje: 4649
Membru din: 19 Noi 2007, 22:04
Localitate: Bucuresti
Contact:

Re: Incoltirea porumbului

Mesaj de florentiniuga » 08 Sep 2008, 22:04

ceangau alexandru scrie:porumbul..inmuiat 8-10 ore timp de germinare 2-3 zile..graul..10-12 ore inmuiere. germinare .2-4 zile..naut 10-12 ore inmuiere.germinare..3 zile ..hrisca 4-6 ore inmuiere..2-3 zile germinare..mazare..10-12 ore inmuiere ..3 zile germinare..dupa inmuiere intinse pe o folie si acoperite tot cu o folie si treb tinute la sore...atentie semintele sa nu fie tratete termic...adio germinare...sanatate.!!!
Atentie! Unele germineaza la intuneric, altele la lumina. Care, cum? Inca nu am aflat exact. Graul stiu ca la lumina dar porumbul... Parca dintr-o gramada umeda incolteste numai cel care este dedesubt, la intuneric. Poate ma insel dar sigur lumina sau lipsa ei este esentiala la unele specii de plante.
Ne intalnim si pe Facebook

Imagine

Avatar utilizator
VladTepes
membru activ
membru activ
Mesaje: 55
Membru din: 15 Apr 2008, 13:19

Re: Incoltirea porumbului

Mesaj de VladTepes » 27 Ian 2009, 14:33

Sincer nu cred ca este nevoie de lumina pt germinare (incoltire ) pentru lumina este nevoie dupa germinare cand este nevoie de ea pt fototsinteza,(daca bagi o boaba de grau/porumb in pamant ea incolteste si rasare dupa intimp iar in pamant nu are lumina) cat timp este la stadiu de samanta are nevoie numa de umezeala si temeperatura mai ridicata umpic 18-22 grade cat mai constanta.

Avatar utilizator
mircea13
senior
senior
Mesaje: 312
Membru din: 02 Ian 2008, 16:40
Localitate: iasi

Re: Incoltirea porumbului

Mesaj de mircea13 » 27 Ian 2009, 17:10

Salut. Vezi pe www.lapescuit.net/pescuitla crap/ Ken Townley-porumbul o nada extraordinara.Mircea13 :-h
Am dreptul sa am alta parere decat dvstra!

Avatar utilizator
Butaru Gabriel
Veteran
Veteran
Mesaje: 688
Membru din: 12 Sep 2008, 21:04

Re: Incoltirea porumbului

Mesaj de Butaru Gabriel » 07 Mar 2009, 21:48

Cum faceti sa puneti semintele la incoltit? In primul rand, va trebuie o tava putin adanca si fara gauri. Turnati un strat de seminte pe fundul tavii, asa incat sa stea pe un singur rand. Daca le puneti pe doua randuri, o parte vor incolti, iar o parte vor ramane neatinse. Adaugati apa doar cat sa le acopere. Prefer apa de lac, dar, daca nu se poate, merge si apa plata. Apa de la robinet trebuie evitata. Apa plata e suficient de ieftina ca sa fie folosita la incoltirea semintelor si esti sigur ca nu vor prinde mirosul de dezinfectant pe care il are in general apa de la robinet. Pasul urmator este sa puneti semintele undeva la lumina. Pervazul unei ferestre e ideal. Se pot pune si afara, in aer liber, dar exista riscul sa fie mancate de pasari. Vor incolti si la lumina artificiala, dar le va lua mai mult. Din cand in cand, verificati apa din tava. Veti constata ca semintele crude sunt insetate si absorb multa apa in primele ore. De asta le tinem la muiat inainte de a le fierbe, fiindca le putem fierbe mai putin, daca sunt inmuiate. In cazul in care au absorbit apa, completati cu apa proaspata si lasati-le sa stea mai departe. Trebuie sa stea in apa, dar fara sa fie complet scufundate. Viteza cu care vor incolti depinde de cantitatea de lumina pe care o primesc. Cand au lumina din belsug, o sa vedeti ca incoltesc chiar a doua zi. Cand nu au lumina, s-ar putea sa dureze cateva zile. Unele seminte incoltesc foarte repede.
Cat de mult sunt lasate sa incolteasca e decizia fiecarui pescar. Cand sunteti multumiti de felul in care arata, puneti-le intr-o oala si fierbeti-le ca de obicei. Daca fierbeti separat niste seminte inmuiate in mod obisnuit si apoi faceti o comparatie intre cele doua tipuri de preparare, veti constata ca nu au acelasi gust. Semintele incoltite sunt mai dulci – si asta fara sa le fi adaugat nimic. E vorba de efectul atractiei naturale.

CONCLUZII
Astazi, semintele sunt un domeniu in care se fac din ce in ce mai putine experiente. Se folosesc masiv porumbul, canepa sau alunele tigrate. Pescarii cu ceva spirit de aventura incearca si amestecurile de seminte, care se gasesc sub diverse forme, dar prea putini duc arta semintelor dincolo de etapele inmuierii si fierberii.
Baieti, nici nu stiti ce pierdeti!

Traducere de Vlad Pavlovici
Arta semintelor . Metode de preparare de Shaun Harrison

Avatar utilizator
mardare
membru activ
membru activ
Mesaje: 75
Membru din: 10 Noi 2008, 21:54

Re: Incoltirea porumbului

Mesaj de mardare » 10 Mar 2009, 00:10

In acelasi mod se prepara si cinepa. Nu uitati sa o folositi !

Avatar utilizator
Butaru Gabriel
Veteran
Veteran
Mesaje: 688
Membru din: 12 Sep 2008, 21:04

Re: Incoltirea porumbului

Mesaj de Butaru Gabriel » 10 Mar 2009, 17:24

mardare scrie:In acelasi mod se prepara si cinepa. Nu uitati sa o folositi !
Nu uitam Cornele ;)

Semintele amintite pana acum sunt usor de pus pe o montura cu fir de par, iar uneori pe carlig. Cele care urmeaza sunt pentru nadire in masa. Pot fi folosite si ca momeala, dar aveti grija la echilibrarea carligului, fiindca momeala trebuie sa aiba o miscare naturala.
CANEPA (hemp). Nada mea preferata, fara de care m-as simti pierdut. Canepa este nada pe care am folosit-o mai mult decat orice altceva. Crapii sunt innebuniti dupa ea. E atat de buna, incat prinde peste indiferent ce-i faci. Fie ca o folosesti imediat ce ai scos-o din oala, cat e inca fierbinte, fie ca o lasi pana incepe sa intre in fermentatie, fie ca o combini cu diversi aditivi, cum ar fi curry sau boia sau ton etc. Se gaseste sub doua forme – mare si mica. Si aici, ca si la alunele tigrate, o prefer pe cea mica. Nu toata canepa e de aceeasi calitate, merita sa cautati o canepa superioara. Motivul e foarte simplu: crapii fac si ei diferenta!
Cu cat canepa e mai buna, cu atat se va desface mai repede la fiert. Dupa ce am fiert-o, o las sa se raceasca si o congelez. Am constatat ca, atunci cand se dezgheata, atractia naturala pe care o elibereaza in apa e si mai mare.
HRISCA (buckwheat). Seminte de culoare neagra, cu laturi usor drepte si ceva mai mari decat canepa. Dupa fierbere, se sparg si dau la iveala un miez alb, exact ca la canepa. O nada utila pe lacurile cu crapi educati, care sunt deja familiarizati cu majoritatea nadelor. Seamana putin cu melcisorii de apa.
Grau in stare cruda si preparata

MAZARICHE (tares). Alta nada aflata printre preferatele mele. Exceptionala acolo unde pestele a fost bombardat cu canepa si ai impresia ca a ajuns sa se teama de ea. Are o aroma naturala puternica si foarte placuta, pe care crapul o asociaza imediat cu hrana. E departe de a fi o nada la moda, dar inca n-am cunoscut crap caruia sa nu-i placa. Avand o culoare inchisa, poate fi folosita in margine, cand vrei ca alti pescari sa nu bage de seama. Asta e o problema cu multe nade. Nadesti un loc langa mal, pestele incepe sa raspunda si te trezesti ca toata lumea stie ce faci, fiindca iti vede nada. Uneori, un pic de smecherie nu strica.
GRAU (wheat). Graul imi place grozav, este prima nada cu care am reusit sa prind crap iarna pe raul Trent, in anii 80. Porumb dulce pescuit pe un pat de grau a fost o metoda care a functionat de la bun inceput. Boiliesurile ramaneau neatinse – in schimb pasta de boilies mergea. Imi place sa adaug o aroma graului, dar nu e neaparat necesar. Este o nada foarte utila daca ai un buget limitat. Poate fi aromata sau colorata in orice fel.
CRUPE (groats). Crupele pot fi de ovaz, de grau etc. Pregatirea lor este minima. Nu au nevoie de inmuiere. Se pun la fiert, se fierb la foc mic pentru scurt timp, se iau de pe foc si sunt gata de folosire. Lasate sa stea cateva zile inaintea partidei, produc un efect puternic de nor in coloana de apa. Se cunosc mai multi crapi mari care s-au predat in fata unor nade pescuite pe un pat de crupe.
SEMINTE DARI (dari seed). Sunt de doua feluri: rosii (mai ieftine) si albe (mai scumpe). Le-am folosit intotdeauna amestecate in proportii egale si imi place sa le las la muiat cel putin o saptamana, ca sa capete o aroma foarte speciala, ca de branza. Alta nada pe care nimeni n-o mai baga in seama, desi e foarte prezenta in amestecurile de seminte mici pe care toata lumea le cumpara. Asa ca se prind mai multi crapi cu seminte dari decat va imaginati.
AMESTECURI DE SEMINTE MICI. Sunt foarte populare. Unii le cumpara gata facute, eu prefer sa mi le fac singur cu seminte despre care stiu ca prind. Mai multe firme au propriile lor versiuni comerciale. Precursorul tuturor este celebrul Partiblend de la Hinders.
Crupe in stare cruda si preparata

CONCLUZII

Cu multi ani in urma, am descoperit atractia crapilor pentru amestecurile de seminte. Astazi, cand fac paturi de nada, rareori mai dau cu un singur fel, de obicei am mai multe. Doar cand arunc cateva prastii peste momeala, la pescuitul mobil, lucrez cu o singura nada.
Imi place ca aceste amestecuri sa includa seminte si alune de diverse marimi, cu diverse texturi si culori. Faptul ca pestelui ii sunt oferite laolalta il incurajeaza intr-o oarecare masura sa renunte la prudenta si sa guste din fiecare. Si stim cu totii ca, odata ce se aseaza la masa, crapii ajung sa manance pe saturate si iau tot ce gasesc, pana curata locul.
Multe amestecuri de seminte au o glazura fina de ulei de anason, ceea ce le da o aroma speciala. Amestecurile se pot face, insa, si fara anason, pentru cei ce le prefera neutre. Alta caracteristica importanta a amestecurilor de seminte e culoarea. Unele sunt destul de viu colorate, avand multe seminte deschise, cum ar fi mei sau dari alb. Daca pestele se sperie de ele, ceea ce se poate intampla pe anumite ape limpezi si cu pesti educati, trecerea la un amestec de seminte de culoare inchisa rezolva problema.
Amestec de seminte mici in stare cruda si preparata

Cantitatea de seminte folosita ca nada merita si ea o mentiune. Sunt lacuri pe care s-a ajuns sa se dea cantitati ridicol de mari de seminte, tocmai pentru ca sunt ieftine. Inainte sa le turnati in balta cu sacii, ganditi-va ca un peste care sta pe un pat gros de seminte se satura fara sa se miste. Nu are nevoie sa se deplaseze ca sa mai ia o gura de nada si ca atare practic il descurajezi sa culeaga montura si sa se intepe cand intinde forfacul. Cand crapii nu sunt pusi in situatia sa rascoleasca substratul ca sa gaseasca si ultima boaba, au tot timpul sa-si dea seama ca ultima inghititura pe care au luat-o avea ceva suspect si sa o scuipe.
Inainte de a incheia, repet ideea cu care am inceput. Majoritatea pescarilor nu valorifica la maxim potentialul semintelor, pentru ca le folosesc doar ca nada, nu si ca momeala. Pe firul de par au boilies. Boiliesurile nu sunt, insa, cel mai bun mod de a exploata avantajele pescuitului cu seminte. Mai degraba aruncati cateva bile ca nada, alaturi de restul semintelor, dar in montura puneti tot seminte.
Bun, e clar ca pestii vor pierde in greutate daca toata lumea da cu seminte in sezonul cald. Dar stiti ceva? Pescuitul in sezonul rece va fi mult mai bun daca peste vara crapii s-au hranit cu seminte in loc sa se indoape cu bile si pelete pe baza de faina de peste si debordand de uleiuri. De cand e cresterea in greutate cel mai avantajos lucru? Care oameni sunt mai dinamici si mai sanatosi – cei subtiri sau cei grasi?

Traducere de Vlad Pavlovici

Avatar utilizator
Butaru Gabriel
Veteran
Veteran
Mesaje: 688
Membru din: 12 Sep 2008, 21:04

Re: Incoltirea porumbului

Mesaj de Butaru Gabriel » 10 Mar 2009, 17:28

mardare scrie:In acelasi mod se prepara si cinepa. Nu uitati sa o folositi !
Nu uitam Cornele ;)

Semintele amintite pana acum sunt usor de pus pe o montura cu fir de par, iar uneori pe carlig. Cele care urmeaza sunt pentru nadire in masa. Pot fi folosite si ca momeala, dar aveti grija la echilibrarea carligului, fiindca momeala trebuie sa aiba o miscare naturala.
CANEPA (hemp). Nada mea preferata, fara de care m-as simti pierdut. Canepa este nada pe care am folosit-o mai mult decat orice altceva. Crapii sunt innebuniti dupa ea. E atat de buna, incat prinde peste indiferent ce-i faci. Fie ca o folosesti imediat ce ai scos-o din oala, cat e inca fierbinte, fie ca o lasi pana incepe sa intre in fermentatie, fie ca o combini cu diversi aditivi, cum ar fi curry sau boia sau ton etc. Se gaseste sub doua forme – mare si mica. Si aici, ca si la alunele tigrate, o prefer pe cea mica. Nu toata canepa e de aceeasi calitate, merita sa cautati o canepa superioara. Motivul e foarte simplu: crapii fac si ei diferenta!
Cu cat canepa e mai buna, cu atat se va desface mai repede la fiert. Dupa ce am fiert-o, o las sa se raceasca si o congelez. Am constatat ca, atunci cand se dezgheata, atractia naturala pe care o elibereaza in apa e si mai mare.
HRISCA (buckwheat). Seminte de culoare neagra, cu laturi usor drepte si ceva mai mari decat canepa. Dupa fierbere, se sparg si dau la iveala un miez alb, exact ca la canepa. O nada utila pe lacurile cu crapi educati, care sunt deja familiarizati cu majoritatea nadelor. Seamana putin cu melcisorii de apa.
Grau in stare cruda si preparata

MAZARICHE (tares). Alta nada aflata printre preferatele mele. Exceptionala acolo unde pestele a fost bombardat cu canepa si ai impresia ca a ajuns sa se teama de ea. Are o aroma naturala puternica si foarte placuta, pe care crapul o asociaza imediat cu hrana. E departe de a fi o nada la moda, dar inca n-am cunoscut crap caruia sa nu-i placa. Avand o culoare inchisa, poate fi folosita in margine, cand vrei ca alti pescari sa nu bage de seama. Asta e o problema cu multe nade. Nadesti un loc langa mal, pestele incepe sa raspunda si te trezesti ca toata lumea stie ce faci, fiindca iti vede nada. Uneori, un pic de smecherie nu strica.
GRAU (wheat). Graul imi place grozav, este prima nada cu care am reusit sa prind crap iarna pe raul Trent, in anii 80. Porumb dulce pescuit pe un pat de grau a fost o metoda care a functionat de la bun inceput. Boiliesurile ramaneau neatinse – in schimb pasta de boilies mergea. Imi place sa adaug o aroma graului, dar nu e neaparat necesar. Este o nada foarte utila daca ai un buget limitat. Poate fi aromata sau colorata in orice fel.
CRUPE (groats). Crupele pot fi de ovaz, de grau etc. Pregatirea lor este minima. Nu au nevoie de inmuiere. Se pun la fiert, se fierb la foc mic pentru scurt timp, se iau de pe foc si sunt gata de folosire. Lasate sa stea cateva zile inaintea partidei, produc un efect puternic de nor in coloana de apa. Se cunosc mai multi crapi mari care s-au predat in fata unor nade pescuite pe un pat de crupe.
SEMINTE DARI (dari seed). Sunt de doua feluri: rosii (mai ieftine) si albe (mai scumpe). Le-am folosit intotdeauna amestecate in proportii egale si imi place sa le las la muiat cel putin o saptamana, ca sa capete o aroma foarte speciala, ca de branza. Alta nada pe care nimeni n-o mai baga in seama, desi e foarte prezenta in amestecurile de seminte mici pe care toata lumea le cumpara. Asa ca se prind mai multi crapi cu seminte dari decat va imaginati.
AMESTECURI DE SEMINTE MICI. Sunt foarte populare. Unii le cumpara gata facute, eu prefer sa mi le fac singur cu seminte despre care stiu ca prind. Mai multe firme au propriile lor versiuni comerciale. Precursorul tuturor este celebrul Partiblend de la Hinders.
Crupe in stare cruda si preparata

CONCLUZII

Cu multi ani in urma, am descoperit atractia crapilor pentru amestecurile de seminte. Astazi, cand fac paturi de nada, rareori mai dau cu un singur fel, de obicei am mai multe. Doar cand arunc cateva prastii peste momeala, la pescuitul mobil, lucrez cu o singura nada.
Imi place ca aceste amestecuri sa includa seminte si alune de diverse marimi, cu diverse texturi si culori. Faptul ca pestelui ii sunt oferite laolalta il incurajeaza intr-o oarecare masura sa renunte la prudenta si sa guste din fiecare. Si stim cu totii ca, odata ce se aseaza la masa, crapii ajung sa manance pe saturate si iau tot ce gasesc, pana curata locul.
Multe amestecuri de seminte au o glazura fina de ulei de anason, ceea ce le da o aroma speciala. Amestecurile se pot face, insa, si fara anason, pentru cei ce le prefera neutre. Alta caracteristica importanta a amestecurilor de seminte e culoarea. Unele sunt destul de viu colorate, avand multe seminte deschise, cum ar fi mei sau dari alb. Daca pestele se sperie de ele, ceea ce se poate intampla pe anumite ape limpezi si cu pesti educati, trecerea la un amestec de seminte de culoare inchisa rezolva problema.
Amestec de seminte mici in stare cruda si preparata

Cantitatea de seminte folosita ca nada merita si ea o mentiune. Sunt lacuri pe care s-a ajuns sa se dea cantitati ridicol de mari de seminte, tocmai pentru ca sunt ieftine. Inainte sa le turnati in balta cu sacii, ganditi-va ca un peste care sta pe un pat gros de seminte se satura fara sa se miste. Nu are nevoie sa se deplaseze ca sa mai ia o gura de nada si ca atare practic il descurajezi sa culeaga montura si sa se intepe cand intinde forfacul. Cand crapii nu sunt pusi in situatia sa rascoleasca substratul ca sa gaseasca si ultima boaba, au tot timpul sa-si dea seama ca ultima inghititura pe care au luat-o avea ceva suspect si sa o scuipe.
Inainte de a incheia, repet ideea cu care am inceput. Majoritatea pescarilor nu valorifica la maxim potentialul semintelor, pentru ca le folosesc doar ca nada, nu si ca momeala. Pe firul de par au boilies. Boiliesurile nu sunt, insa, cel mai bun mod de a exploata avantajele pescuitului cu seminte. Mai degraba aruncati cateva bile ca nada, alaturi de restul semintelor, dar in montura puneti tot seminte.
Bun, e clar ca pestii vor pierde in greutate daca toata lumea da cu seminte in sezonul cald. Dar stiti ceva? Pescuitul in sezonul rece va fi mult mai bun daca peste vara crapii s-au hranit cu seminte in loc sa se indoape cu bile si pelete pe baza de faina de peste si debordand de uleiuri. De cand e cresterea in greutate cel mai avantajos lucru? Care oameni sunt mai dinamici si mai sanatosi – cei subtiri sau cei grasi?

Semintele sunt o nada foarte indicata pe canicula.
Linia de demarcatie intre nada oarecare si cea foarte buna este extrem de subtire si nu se vede cu ochiul liber. La nivel olfactiv, pescarul care miroase nada nu simte deosebirea. De exemplu, puneti putina sare in seminte in timp ce fierb si veti obtine o nada cu un alt gust decat aceeasi nada, dar fara sare. Mirosul, in schimb, va fi acelasi.

Traducere de Vlad Pavlovici

Scrie răspuns

Înapoi la “Alte momeli”