Zarganul

   Zarganul (Belone belone, fam. Belonidae) este raspandit in Marea Neagra, Marea Azovului si Marea Mediterana. Desi se poate dezvolta pana la circa 1m, greutatea sa rareori atinge 1 kg, deoarece corpul sau aproape cilindric este foarte subtire. Are solzi marunti si neaderenti, cu inotatoarele dorsale, ventrala si anala situate in partea terminala a corpului, falca inferioara mai lunga decat cea superioara, cu varful cartilaginos si lipsita de dinti; cealalta falca este insa dotata cu dinti marunti, puternici. Pe spate este verzui, cu trei linii, cea din mijloc fiind mai groasa. Pe fiecare latura se remarca cate o dunga longitudinala  pe un fond argintiu. Se mai distinge prin oasele sale de culoare verzuie.

 

zarganul  

Este un bun inotator, consumand cu lacomie pestii mai de suprafata (hamsii, aterine, puiet de chefal), crustacei si diverse insecte care cad pe suprafata apei. Carnea sa este alba, gustoasa si se consuma sub forma proaspata sau afumata. Poate fi intalnit mai ales in zonele de varsare ale Dunarii in mare, cu apa mai limpede si incalzita.

    Cel mai prolific pescuit se realizeaza cu barca, la adancimi mai mici. De asemenea, poate fi pescuit de pe diguri, pontoane si faleze cautandu-l in stratul superior al apei. Uneltele de pescuit uzuale in pescuitul zarganului sunt:zargan2

a) Undita (cu momeala naturala) formata din varga de 5-6m, fir alb sau alb-cenusiu de 0.25mm, carlig marin nr. 3-1 cu tija lunga si una din momelile sale preferate: hamsie, aterina, guvid, bucatica de scrumbie.

b) Undita cu ciucurel roscat, formata dintr-o varga mai rigida de 5-6m cu actiune de varf, fir alb-cenusiu de 0.20 – 0.25mm, terminat cu un ciucurel format dintr-un dop de plastic zimtat inconjurat de fire din matase roscata in lungime de 10-15 cm. Aceasta artificiala este plasata pe suprafata apei sau la mica adancime (circa 20 cm) si trasa cu miscari variate (cand line , cand saltate); in aceasta faza ciucurele joaca rol de carlig (zarganul se agata cu dintii desi de firele de matase) si pestele poate fi scos rapid din apa, gratie actiunii de varf a batului de pescuit.

c) Lanseta cu flotor, compusa dintr-o varga (cu inele) de maxim 4, o mulineta usoara si un forfac cu momeala naturala (pestisor, garid, hamsie,etc..) ori artificiala (ciucurel din matase roscata). Forfacul in lungime de circa 1m va avea pe fir un plumb gaurit de circa 10g care sa culiseze intre carlig (sau ciucurel) si flotor (bucatica de polistiren, pluta, etc..). Plumbul de va ajuta sa plasam momeala la o distanta de circa 25m de mal, iar flotorul va mentine montura in stratul superior al apei. Mulinand din cand in cand sacadat (cam ca la pescuitul salaului), daca exista in zona respectiva zargan, acesta va ataca de regula momeala, pe care o va observa imediat gratie privirii agere a acestuia.

Pescuitul cel mai rodnic se face vara, dimineata, din zori pana la orele 10, apoi o scurta perioada de timp in amurg. Zilele noroase sunt mai favorabile decat cele insorite, iar cand vantul bate dinspre larg inspre tarm, cardurile de zargani sunt mai mari si trag mai intens, atat la momeli naturale, cat si artificiale.

czm

Autor

Articolul precedent
Articolul următor

Similar Articles

Comments

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.


Populare acum