Home >> Utile >> Specii de pesti >> Pesti marini >> Stavridul

Stavridul

   Stavridul (Trachurus mediterraneus ponticus, fam. Carangidae) are lungimea obisnuita de 10-15 cm (circa 90gr) si cea maxima de circa 30cm (aprox 500gr), fiind raspandit in Marea Neagra, Marea Azovului, Marea Marmara, bazinul Marii Mediterane. Seamana cu scrumbia, avand solzi marunti, cicloizi, botul scurt, gura oblica, dotata cu numerosi dinti conici. Linia sa laterala se caracterizeaza prin scuturi tepoase de la opercul pana la peduncul; paralel cu aceasta se mai afla o ramura suplimentara (fara scuturi) in zona dorsala, de la cap pana la inceputul celei de a doua dorsale. Culoarea spatelui este verde-maslinie cu pete intunecate, iar laturile si abdomenul sunt alb-argintii cu reflexe violacee. Fiecare opercul poarta cate o pata negricioasa.

stavrid1

Este un peste pelagic, care se apropie de tarm in carduri masive cand apa este calda, dar se retrage cand apa se raceste, indeosebi cand bat vanturile din sud care antreneaza curentii calzi (de suprafata), spre nordul Marii Negre si pe cei reci (de fund) spre litoralul nostru. Se hraneste cu crustacei, larve de pesti, pestisori (hamsii, aterine, gingirica, sprot, guvizi). Carnea sa este foarte apreciata si se poate consuma in stare proaspata, sarata sau conservata indeosebi cu ulei si mirodenii.

Pescuitul sportiv se poate practica cu momeli naturale (hamsie, aterina) dar indeosebi cu taparina, de pe mal si cu barca. taparina consta dintr-un fir gros de circa 0.25 mm, in lungime de aproximativ 2m, pe care sunt insirate 5-15 strune cu muste artificiale ude, la distanta de circa 20 cm una de alta. La capatul firului se afla un plumb fusiform, mai usor pentru lanseta (circa 30gr) si mai greu (circa 75gr) pentru linia de pescuit din barca. Montura pentru lanseta poate avea la capatul superior un flotor fix sau culisant, cand fundul apei este presarat cu diverse eslemente care pot duce la agatarea taparinei (pietre, ierburi, fiare, etc..), sau fara flotor daca fundul apei este nisipo, ori doar cu pietris. Recuperarea monturii se va face in zig-zag, sau in stil cadelnitat, fara graba deoarece dupa primul stavrid agatat, de regula urmeaza si altii.

Riveranii litoralului nostru folosesc preponderent o varga rigida de aprox. 3-4 m cu un singur inel de varf, fir gros de 0.40 – 0.50 in lungime de circa 20m, montura cu aprox. 12 musculite (taparine) si plumb final fusiform de circa 75gr. Printr-o scurta pendulare se lanseaza taparina cu o mana, iar printre degetele celeilalte maini se desfasoara firul. Imediat ce plumbul a atins fundul marin, se incepe ridicarea si coborarea taparinei, miscare prin care fulgii mustelor se lipesc de carlig si apoi se rasfira, dand impresia unei vietati, care atrag stavrizii ce se reped sa le manance. De indata ce se simt in palma vibratiile produse de pestii agatati, se recupereaza linia (firul cel gros) care aluneca prin inelul de varf al vergii pana ce apare montura cu stavrizii prinsi. Este important ca taparina (montura cu muste) sa fie din fir alb sau cenusiu si nu mai gros de 0.25 mm, dar restul firului sa fir gros ( 0.50mm) pentru a evita rasucirile, buclele si incurcarea liniei care se aduna in spire la picioarele pescarului cu prilejul recuperarii taparinei. Strunele de taparina din comert pot deveni mai atractive la pescuit, daca peste fulgii respectivi mai legam niste bentite din staniol colorat in rosu si alb stralucitor.

stavrid2

De retinut !

  • Sarea pe care o contine apa marina este daunatoare pentru urmatoarele mijloace de pescuit: – carligele care trebuie sa fie inoxidabile; -inelele vergii care este bine sa fie din materiale compozite; – diferitele componente ale mulinetei (pick-up, manivela, tambur, inclusiv angrenajul interior).
  • Varga de pescuit sa aiba o lungime de aproximativ 4m.
  • Taparina confectionata din fire colorate nu da rezultate la stavrid; folositi pentru pescuitul marin doar fire albe si cenusii si nu veti da gres niciodata.
  • In trusa cu rezerve, pe langa carlige si plumbi (inclusiv monturi de taparina complete), este bine sa aveti si linguri grele, alb-argintii. Daca la un moment dat apa incepe sa fie vanzaolita si incepe sa se inroseasca din cauza stavrizilor sfartecati cu rapacitate, este clar – au aparut lufarii – pe care ii putem captura cu linguri grele gen Pilker, imitand ca marime si format stavrizi sau sardele.
  • czm

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*