Reteta ideala de nada, compozitia si mecanica perfecta
Dupa multe teste facute in atelier, in sfarsit putem spune ca am reusit sa realizam ceea ce ar putea fi nada perfecta. Ma rog, poate nu universala dar cel putin ideala pentru locurile noastre obisnuite de pescuit – baltile din zona de ses si colinara si poate chiar Delta Dunarii.
Acesta este unul dintre visele frumoase, in special acum, iarna, a multor pescari de crap sau alte specii pasnice – gasirea celei mai bune nade, una cu care sa nu dam gres, care sa produca rezultate de fiecare data in concursuri sau la pescuitul “la liber”, o nada care sa-i uimeasca si sa-i umileasca totodata pe ceilalti – nada perfecta. …Si chiar daca nu perfecta sau universala, macar una in care sa avem incredere, de productie proprie, dupa o reteta proprie si care sa functioneze satisfacator pe locurile noastre obisnuite de pescuit.
Asadar ne punem la bataie toate cunostintele, culegem toate informatiile necesare, ne confruntam parerile cu alti pescari pe forumuri, spargem tot bugetul disponibil si incepem preparativele. Cereale, seminte, fainuri, arome, licori de toate felurile, sunt dozate si amestecate in feluri diferite. Fiecare nereusita aduce automat o alta incercare. De obicei, la stadiul de atelier, nereusita inseamna o mecanica proasta – se leaga prea tare sau deloc, e lipicioasa sau sfaramicioasa, absoarbe prea mult lichid sau prea putin, se usuca prea tare si crapa, se desface in bacul de test prea lent sau prea repede, etc. Cam astea sunt testele preliminare. In final obtinem totusi ceea ce ne-am dorit, o reteta care arata bine, miroase bine, are o mecanica buna si ne putem mandri ca este rezultatul muncii noastre. Mai ramane un singur lucru de facut – testul la cald, confirmarea suprema ca totul functioneaza cum ne-am asteptat, ca si pestele o apreciaza. Daca totul e corect, o va si face in mai mica sau mai mare masura dar cum ne dam seama cat de buna e nada?
Testul comparativ – modul corect de testare a oricarui tip de nada
Inca de la primul test, trebuie sa avem in vedere folosirea unui tip de nada asemanatoare (boilies, groundbait, etc.), folosita uzual, pe care o cunoastem, ne-a dat rezultate bune si este din comert, de preferinta a unui producator reputat. Aceasta va fi nada de referinta, nada etalon.
Atat nada noastra, cat si nada etalon trebuie folosite in paralel, in aceleasi conditii. Ce presupune asta? Trebuie sa alegem un loc de pescuit echilibrat, pe care sa plasam cele doua posturi de test, lansete, feedere, match-uri sau undite. Eventual ne poate ajuta un prieten daca e vorba de stationar. Nada si monturile trebuie plasate in aceleasi cantitati si aceleasi conditii de substrat, de preferinta plat si la distante egale sau cat mai mari de posibili factori de influenta cum ar fi: gropi, canale, agataturi sau alte obstacole subacvatice, stuf, plauri, copaci de pe mal sau chiar pescari din vecinatate. De asemenea trebuie evitate locurile cu curenti, unde pestii au tendinta de deplasare din laterala. Ideale sunt lacurile mari, unde pestii vin din fata. Nadirea se va face de fiecare data simultan pe ambele posturi. Acestea trebuie sa fie la distanta suficient de mare intre ele, ca tipurile de nada sa nu se influenteze reciproc dar si suficient de mica incat sa nu difere conditiile de pescuit (10-15m e suficient de obicei).
Toate trasaturile si capturile trebuie notate separat pentru fiecare post, pentru a face comparatiile necesare. Testul se repeta in zile diferite, cu conditii atmosferice si temperaturi diferite si in masura posibilitatilor, pe locuri si balti/lacuri diferite. Testele se fac aproximativ pe durata obisnuita a unui concurs, de 2-3 zile la crap si o zi pentru stationar. De obicei, dupa 4-5 teste ne putem da seama, in urma comparatiei rezultatelor pe cele doua posturi, daca nada noastra functioneaza mai bine, mai prost sau deloc fata de nada etalon.
Interpretarea gresita a rezultatelor
De ce este gresita testarea individuala a nadei? pentru ca nu avem niciun criteriu de referinta pentru a putea aprecia rezultatele. Poate in ziua si locul respectiv pestii se hraneau frenetic si am fi prins oricum, la orice dar cat de mult comparativ cu o nada consacrata? sau poate e o zi proasta, cand nu trage orice i-ai face. Asta inseamna ca nu-i buna reteta noastra? Poate locul e prost ales, alti pescari prind iar sculele noastre stau nemiscate sau dimpotriva, am nimerit un loc unde stau concentrati pestii, in timp ce nimeni nu prinde pe balta. Vorbim despre toti factorii de influenta care denatureaza perceptia noastra asupra eficientei nadei, daca testul nu este facut corect, comparativ cu o nada etalon.
O alta greseala este lipsa rabdarii si increderii, avand ca rezultat schimbarea retetei de la o partida la alta. Este necesar ca cel putin 3 partide de test sa folosim aceeasi reteta. Abia in cazul in care apare o diferenta evidenta intre rezultate, putem modifica compozitia si relua testele de la zero. Asadar inspiratie, incredere si fir intins la teste!
